hăhă, zic!

Eu mă bucur încă de vacanţă. Şi o să mă bucur şi mâine. I know, i knooow, i’m such a lucky bastard.

Hă-hă! hihihahi muhăha bwahahâ, astea.

(!)

M-am săturat de teleshopping. M-am săturat de toate reclamele şi căcaturile care iţi acoperă pagina de web!!!

NU! Nu vreau să dau niciun căcat de test ca să îmi aflu IQ-ul, şi NU! nu vreau să ştiu cât mai am de trăit. NU îmi pasă ce căcat de joc nou a apărut, şi NU! nu vreau să îmi creez un personaj tâmpit într-o lume cretin de perfectă. NU! vreau să slăbesc, deci NU! îmi pasă de câte jde mii de kg a slăbit o vacă datorită pastilelor minune. Mă seacă teribil toate site-urile cu zeci de bannere sclipicioase şi NU! vreau să îmi fac un cont de economii la nu-ştiu-ce bancă şi chiar dacă aş vrea, m-aş duce direct la bancă în pizda mă-sii. NU VREAU NIMIC! Vreau doar să mă uit în pana mea la Grey’s Anatomy sau fără să fiu întreruptă din 10 în 10 secunde! OK?!?!?!?

JESUS CHRIST!

Later Edit: Asta numesc eu reclame agresive. Te fac să o iei razna, pe bune!

Scurtmetraje.

Nu ştiu alţii cum sunt, dar mie dom’le, îmi plac filmele româneşti. Ok, recunosc, mai puţin cele istorice, probabil pentru că încă nu am răbdarea necesară şi nici nu le înţeleg foarte bine. Dar lasă, că mai stau eu pe lângă tata şi văd care-i treaba şi cu astea.

Ok, acum revenind… Mulţi, dar foarte mulţi din generaţia noastră nu vor să audă de filme româneşti, acestea fiind catalogate drept filme proaste, cu actori proşti, din care nu înţelegi nimic, şi care nici nu se pot compara cu filmele americăneşti. Păi da, nu se pot compara, pentru că majoritatea filmelor americăneşti au o acţiune previzibilă şi cuprind cam aceleaşi poveşti întoarse pe toate părţile. Uită-te la genul ăla de teen movies, spre exemplu – toate au aceeaşi idee. Aceeaşi poveste cu tocilarul îndrăgostit de veşnica cea mai populară fată din liceu, majoretă, de bani gata, bla bla bla… de fapt n-am chef să mai scriu despre asta, că oricum le ştiţi şi voi.

În fine. Cum ziceam, mulţi tineri au o gândire foarte superficială şi diferite prejudecăţi atunci când vine vorba de filme româneşti. Uneori, chiar şi faţă de muzica de la noi (deşi se rup pe Puya, mă laaaşi). Ceea ce e o mare aberaţie. Lăsăm Viţa şi Vama (Veche) pe care le ştim cu toţii, sau trupele indie/alternative (gen The MOOoD, The Amsterdams, KUMM, Go to Berlin, AB4, Alternosfera, Les Elephants Bizarres etc etttc că sunt o grămadă), pe lângă astea, mai sunt multe alte trupe bune. Uită-te la Ţapinarii, Iris, Cargo, Truda, Trooper, Pasărea Colibri, Ada Milea, Alexandrina Hristov… Şi ar mai fi, dar iar deviez de la subiect.

Dar noi suntem mult prea şmecheri că să ne uităm la filme româneşti sau să ascultăm muzică românească de calitate.

Aaaaanyway, cum începusem să zic, mie îmi plac mult filmele româneşti. Exemple? Iacătă:

• Declaraţie de dragoste, Extemporal la dirigenţie, Liceenii, Liceenii Rock n Roll, Liceenii în alertă -  primele filme româneşti pe care le-am văzut şi pe care nu am putut să nu le îndrăgesc (cum aş putea să nu când tata le pune ori de câte ori se plictisea?!)
• Alo? aterizează străbunica! – un alt film vechi, foarte funnea şi drăguţ, aşa, pe care l-am văzut de zeci de ori.
• Buletin de Bucureşti – tot din seria “salut, sunt Andra şi tocmai am început să descopăr filme româneşti“.
• Pistruiatul – tare îmi e drag.
• Cum mi-am petrecut sfârşitul lumii – mi-a plăcut mult-mult de tot. Mai ales de puştiulică ăla micu’, tare simpatic. Nu mai spun cât de şocată am rămas când m-am trezit fredonând melodia de la sfârşit.
• 4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile – de dragul ultimilor ani ai comunismului…
• Restul e tăcere - prezintă perioada aceea superbă a Bucureştiului de pe la 1910. De asemenea, mi-a plăcut ideea de a creea primul film românesc din România, o reconstituire a Războiului de Independenţă (1877).
• Legături bolnăvicioase – probabil îl ştiţi şi voi datorită lui Tudor Chirilă. Nu îmi place însă titlul, “bolnăvicios” nu sună tocmai bine… Mi-a picat faţa când a apărut Mihaela Rădulescu prin peisaj.

În fine, cam astea mi-au venit în cap acum, dar mai sunt foaaaarte multe. Filantropica, Nunta mută, Moartea domnului Lăzărescu, Occident, Poliţist adjectiv, California Dreamin’ etc.

*

În vacanţa de iarnă am realizat cââât de mult îmi plac scurtmetrajele de la noi. Nu o mai lungesc, o să vă scriu scurt câteva care mi-au plăcut (cu tot cu link, pen’ că-s drăguţă), iar după aia să mai aud şi de la voi, ce-aţi văzut, ce v-a plăcut, ce nu v-a plăcut sau nu aţi înţeles…

• Lampa cu căciulă – superb… Mi-a plăcut enorm felul în care a fost redată relaţia tată-fiu. [click aici]
• Portret de familie – un scurtmetraj foarte-foarte bun despre veşnica diferenţă de mentalitate dintre vârste. [click aici] “…ne căsătorim… gen, pentru prima dată. faze d-astea…“
• Când se stinge lumina - ăsta e taaare!  [click aici]
• Un cartuş de Kent şi un pachet de cafea – realist. Pe principiul “şpaga şi corupţia vor exista mereu…” [click aici]
• Valuri - [click aici]
• Celălalt – [click aici]

Later Edit: Mă gândesc să postez ăsta şi pe liceeni.net, că tot n-am mai scris de 10 ani.

am o idee.

Şi ideea asta mi-a venit în timp ce citeam comentariul lui Chris de la postul anterior, şi dat fiind faptului că am primit aşa un feedback pozitiv la care nu mă aşteptam (so thx guys!).

Şi mi se pare destul de genială, sinceră să fiu.

Deci vreau să fac o serie, un serial, cum vreţi voi să îi ziceţi, mă rog, cu ciobanul şi tractorul hippie (care o sa devină mai hippie pe parcurs, na!). Iar postul anterior a fost Episodul Pilot. Mbine, poate nu e nici chiar aşa o idee genială, da mna, tre să fac puţină reclamă.

E. Acum mă confrunt cu o problemă. Care orice alt serial care se respectă… are nevoie de un nume. Iar aici trebuie! să ma ajutaţi şi voi, zic.

• Primul nume care mi-a venit în cap a fost The OC – The Oaia şi Ciobanul, adică, bineînţeles. Problema e că nu ştiu dacă vreau să apară oaia în fiecare episod. Sau vreau?

• Ar mai fi Sex and the Shepherd, despre care nu ştiu ce să zic.

• Sau, Shepherd’s Anatomy, dar asta înseamnă că trebuie să îl fac să meargă cu tractorul la spital (care e un spital hippie bineînţeles) şi trebuie să desenez operaţii şi alte d-astea care nu-s chiar aşa uşoare şi la care nu mă pricep deloc.

• Tot pe sistemul ăsta e Dr.Shepherd, dar ăsta e deja la un nivel muuuult prea avansat, deci iese din discuţie.

• Mai avem Gossip Shepherd, la care mă amuză gândul că ar trebui să zic “xoxo, Gossip Shepherd“.

• CSI: (alegeţi voi oraşul. eu iniţial m-am gândit la Ilfov, Braşov, sau habar n-am. CSI: Moldova. În fine, mai gândiţi-vă şi voi.) – care vine, normal, de la Ciobanul Şi Investigaţiile. Ăsta necesită multă gândire. Eu vreau ceva făcut la pac-pac.

• Şi ultima variantă care mi-a venit în cap este Desperate Shepherds.

Acum, nu ştiu ce să zic, ziceţi şi voi, blah blah.

Later Edit: Cine naibii are prea mult timp la dispozitie si tine mortis sa o innebuneasca de creieri pe Mada?!? Frate… cum sa iti zic… GET A LIFE in ta-su’ ma-sii!!!

tractoru’ hippie.

Pentru ca ma chinuie talentul.

(click!)

Later Edit: Acest tractor a fost desenat in cinstea vechiului tractor de la TIC (cu care nu se poate compara, evident), facut de Mendelina. RIP! Siii… la cererea lu’ Mada. Si nu, din pacate nu pot sa il pun la header, pentru ca nu incape.

deci. neste numere.

• Azi am facut ~200 de abdome. Am uitat sa numar pe la 160. Ieri am facut 130, deci e bine, evoluam.
• Azi am facut si 50 de flotari. Eram stoarsa la sfarsit. Ma rog, ca sunt sanse mari ca doar un sfert, hai o jumatate din ele sa fi fost facute corect, e partea a doua.
• Tot azi am mai facut si alte exercitii. Si sunt al naibii de mandra de mine.
• Azi am baut 4 cani de ceai negru de la Greenfield cu nu-stiu-ce. Si cu lapte.
• Tot azi am realizat ca the day after tomorrow is monday, si trebuie sa mergem la scoala. Si e inca foarte, foarte frig. Ca cica maine o sa fie viscol, sau ceva de genu’.
• Si atat.

P.S: Ba, eu am dorinta nestapanita de a lua trenu’ si a ma duce la concertul asta. La Petra! E prea departe, fac 8 ore pe drum, m-am razgandit )

ştiri de ultimă oră, dragă.

• Bă, bă, bă! Mădă s-a mutat aici (click, fraaate…).
• Vodafone au ajuns la 9,6 milioane de clienţi
• Euroii au scăzut la 4,0964, faţă de săptămâna trecută când am văzut eu că era 4,1… (am uitat.)
• … şi alte ştiri neinteresante pe care le-am văzut eu pe ManiCenăl.

tot o bibliotecă.

Ştii că uneori ai tendinţa să supraapreciezi o carte, înainte că măcar să o fi terminat. Te fascinează atât de mult primele capitole, îţi sunt atât de dragi, încât începi să o ridici în slăvi şi să îi construieşti un altar. Un raft întreg, pentru o singură carte. Şi exact când te aştepţi mai puţin… finalul te dezamăgeşte. Cum nu credeai că ar putea fi posibil. Ca o palmă peste faţă. Şi te întrebi cum ai putut fi atât de naiv. Te frustrează atât de tare, încât ţi-ai dori să o arzi. Să vezi cum dispare fiecare cuvânt, pagină cu pagină. Strângi cartea în mână, iei o brichetă şi… te opreşti. Te opreşti la timp să îţi dai seamă că nu ai terminat-o de fapt. Mai sunt câteva pagini. Dar chiar şi aşa, tu ştii că nu vei mai putea să o priveşti ca la început. Aşa că iei cartea, dărâmi altarul şi o muţi un raft, două, mai jos, alături de alte cărţi. Şi stai şi te întrebi… ar trebui să caut o altă carte? Raftul rămâne gol pentru un timp, şi realizezi că nu ar mai trebui să supraapreciezi nicio carte. Niciodată. Le vei trata pe toate într-un mod egal …mai mult sau mai puţin.

TEEHEE! ^_^

Bă, bă, bă! Ieri am cunoscut-o într-un final pe Mădă. Iii!

Evident… m-am lălăit şi am plecat târziu de acasă. Şi am întârziat 15 minute. Mă îmbrac eu, mă fâţâi prin casă aiurea, îi pun lu’ Mitsu mâncare şi când să mă uit la ceas îmi pică faţa. În 5 minute trebuia să fiu la Victoriei. Îmi pun bocancii, trag trench-ul bleumarin pe mine, iau cheile şi geanta ş-am plecat. Afara, friiiiiiiig. Bă da’ un friiiiiig! E, bine, nu era chiar aşa frig. Da’  era şi gheţă. Mai grăbeşte-te Andra pe gheaţă. În fine, ajung la metrou, scot cartela, aud cum se cară metroul. Îmi vine să mă dau cu capul de aparatul ăla pentru cartele. Cobor scările, îi trimit un mesaj lu’ Mădă: “scuuuze, ajung în 5 minute, îmi dau două palme“.

Ajung într-un final şi la Victoriei şi mă îndrept spre covrigărie. Şi o văd. Şi mă vede. Şi iiiii! şi îmbrăţişări şi chestii. Şi era drăguuuţ, da’ mă simţeam aiurea. Că stăteam aşa şi mă uitam la ea ca proasta şi nu ştiam ce să zic. A, şi! Primul gând care mi-a venit în cap când am vazut-o era că e înaltă. Ca mine. Ceea ce era bine. Eu, obişnuită fiind cu piticanii pe lângă mine. Şiiii după aia ne-am dus la Romană în Cărtureşti unde am băut un ceai moca extreeem de bun. Semăna cu un ceai de la Greenfield pe care l-am avut şi eu. Parcă vă zisesem eu undeva de astea de la Greenfield. Ee, mă rog. O, şi! Am reuşit să nu vărs… prea mult ceai pe lângă. Dar m-am descurcat binişor cu laptele.

Daaaa, şi după aia am mers şi în Mes Amis (de care v-am mai povestit sigur. v-am zis şi că nu se mai cheamă Mes Amis, ci Harley? ma rog… e ok şi Harley, dar Mes Amis suna mai bine. şi Mădă mi-a dat dreptate. mwahahaha) unde am băut o cană de vin fiert, respectiv o ciocolată caldă d-aia şmecheră, cu frişcă pe deasupra. Şiiii am vorbit o groază, despre… de toate. Şi a fost tare simpatic. Bine… au mai fost şi faze în care ne uitam pe pereţi că nu mai ştiam ce să zicem, daaar m-am simţit ok şi în momentele alea. Adică nu era genul de tăcere d-aia apăsătoare, aşa. Per total a fost foaaarte, foarte, foarte drăguţ. [eşti de treeabă, băăăi! )]

Şiiiii după aia m-am întors cu ea până la Universitate, undee m-am întâlnit cu o altă tipă, cu care m-am dus tot în Mes Amis, dar jos. Şi unde a fost o muzichie dubioasă. Gen… la un moment dat au dat-o pe dnb si dubstep, dupa aia ceva de căcăt rău, nu ştiu, r&b plm, nush ce era, după aia au dat-o pe etno, populară, ceva acolo dar asta a fost funny, şi după aia s-au întors la vechile obiceiuri. Gen Slayer. Atât am reţinut. Şi am mai baut o cană de vin şi cu ea. Şi m-am cam ameţit, adică râdeam în prostie. A zis ea o chestie genială, îmi povestea o fază dintr-un film, din care n-am reţinut decât esenţialul “o tipă se uita la altă tipă mai mare. aia, îi zice lu’ asta mică: Ce te holbezi aşa? Ia hai, şterge-ţi faţa aia de pe cap!” şi aici am avut o reacţie de BWAAHAHAHAHAHA. Şi am mai zis şi o chestie drăguţă: căutam ceva prin telefonul ei, ea: Pe cine cauţi mă? eu: Bine. Şi am mai zis şi alte chestii de bwahahaha, da’ le-am uitat eu.

4 chestii de la mădă.

Patru filme care mi-au plăcut :
- Memoriile unei gheise
- 10 things i hate about you
- Cum mi-am petrecut sfârşitul lumii
- Les Fabuleux Destin d’Amelie

Patru cărţi care mi-au plăcut :
-  Veronika se hotaraste sa moara, Paulo Coelho
-  Memoriile unei gheise, Arthur Golden
-  slam, Nick Hornby
-  Maitreyi, Mircea Eliade

Patru prieteni apropiaţi :
- Mendelina
- Andreea
- Eddy
- Arina

Patru mâncăruri preferate :
- chiftelutele alea bune-bune facute de mama
- supa aia instant din concediu cand era geerul ala… a fost geniala, ma jur! n-am crezut ca voi pretui vreodata supa in felul ala )
- gem sau dulceata de visine cu unt pe paine prajita
- SNICKERS!

Patru lucruri pe care le-am făcut azi :
- dormit.
- trezit.
- verificat mailuri.
- uitat la karate kid pe antena1 (wtf?!) si la 28 de zile pe cinestar (a 6a oara… cred.)

Patru locuri unde am dormit :
- buftea @mendelina
- militari @dada
- in anglia la familia aia draguta dar cu niste copii mici ingrozitori (in caz ca nu stiti, am o problema cu copii mici. aia care fac ca toti dracii, mai exact. nu, pe bune. ma scot din sarite. stau prost la capitolul rabdare si ma seaca pe creieri)
-  …acasa? habar n-am, nu imi mai vine niciun alt loc in minte.

Patru ţări pe care le-am vizitat :
- Anglia
- Ungaria
- Austria
- Italia

Patru site-uri pe care le vizitez zilnic :
- ymail (sunt obsedata de verificat mailuri. in medie, le verific de 5-7 ori pe zi, uneori mai mult, alteori mai putin.)
- youtube
- wordpress & blogger (adica toate blogurile pe care le citesc de 2 ani incoace)
- mysoju/tvblinkx/google

Patru lucruri care se află momentan pe biroul meu (4?! pai frate eu am o groaza, nu pot sa aleg doar 4. celelalte s-ar simti jignite!) :
- o cutie de bere. goala. de vineri. gata, nu mai e, am aruncat-o. nu dadea bine.
- snickers, post it-uri, oglinda, penseta, pila, creionul mecanic de 0.5 de la M. siiiiii cartea Noi de Zamiatin. oh! uite si o felicitare de craciun (sau anul nou…)!

- geanta aia gri, langa mouse-ul cu nightmare before christmas pt lapto. si uite si niste cduri cu filme romanesti.

- laptopul. siii mai e si casetofonul care merge vesnic pe city fm. a, si albumul e.m.i.l. si cargo daca nu ma insel.

Patru articole vestimentare pe care le-am purtat azi :
- vesnicul meu tricou gri, larg, pe care l-am castigat la tip top minitop cand aveam 5 ani. l-am gasit in vara, si il iubesc!
- pantalonii aia albi, largi, care au un crac mai lung decat celalalt (nu e o diferenta mare. da’ e.)
- sosete-n dungi.
- papucii lu’ tata cand ma fataiam p-aci pan’ casa.

Patru profesori preferaţi :
-  fosta profa de romana
-  fosta profa de engleza Sima (iii!)
- diriga
- profu’ de tic )

Patru colegi de bancă de până acum :
- Mendelina
- Dee Di
- Iustina & Cosmina
- Cristian Marculescu in clasa I cand a avut mana in ghips )

Patru numere preferate :
- 23!
- 13
- 9
- *123# (nu mai stiu pt ce il foloseam. a, ba da, stiu. ca sa vad cat credit mai am si cand expira)

Patru scriitori preferaţi :
- Eliade
- Caragiale
- Eminescu
- Sophie Kinsella

Patru concerte la care am fost :
- b’estfest (si le-am aranjat pe toate 4): the moood, the charlatans, the ting tings, manowar, looptroop rockers ), santana, si nu mai tin minte.
- vita
- dnb
- ac/dc – coming soon.

Patru persoane cu care am vorbit azi :
- mama
- mitsu
- mitsu
- in weekend duc o viata de pustnic.

Patru instrumente la care aş vrea să cânt :
-  chitară
-  pian
-  ajunge
-  e suficient, gata.

Patru materii preferate :
- romana
- engleza
- geografie
- biologie. si mai e si TIC (desenat tractoare in paint)

Patru regrete :
- lasa.

Patru persoane cărora le pasez leapşa :
- nu stiu frate, sa ia cine vrea.