Scurtmetraje.

Nu ştiu alţii cum sunt, dar mie dom’le, îmi plac filmele româneşti. Ok, recunosc, mai puţin cele istorice, probabil pentru că încă nu am răbdarea necesară şi nici nu le înţeleg foarte bine. Dar lasă, că mai stau eu pe lângă tata şi văd care-i treaba şi cu astea.

Ok, acum revenind… Mulţi, dar foarte mulţi din generaţia noastră nu vor să audă de filme româneşti, acestea fiind catalogate drept filme proaste, cu actori proşti, din care nu înţelegi nimic, şi care nici nu se pot compara cu filmele americăneşti. Păi da, nu se pot compara, pentru că majoritatea filmelor americăneşti au o acţiune previzibilă şi cuprind cam aceleaşi poveşti întoarse pe toate părţile. Uită-te la genul ăla de teen movies, spre exemplu – toate au aceeaşi idee. Aceeaşi poveste cu tocilarul îndrăgostit de veşnica cea mai populară fată din liceu, majoretă, de bani gata, bla bla bla… de fapt n-am chef să mai scriu despre asta, că oricum le ştiţi şi voi.

În fine. Cum ziceam, mulţi tineri au o gândire foarte superficială şi diferite prejudecăţi atunci când vine vorba de filme româneşti. Uneori, chiar şi faţă de muzica de la noi (deşi se rup pe Puya, mă laaaşi). Ceea ce e o mare aberaţie. Lăsăm Viţa şi Vama (Veche) pe care le ştim cu toţii, sau trupele indie/alternative (gen The MOOoD, The Amsterdams, KUMM, Go to Berlin, AB4, Alternosfera, Les Elephants Bizarres etc etttc că sunt o grămadă), pe lângă astea, mai sunt multe alte trupe bune. Uită-te la Ţapinarii, Iris, Cargo, Truda, Trooper, Pasărea Colibri, Ada Milea, Alexandrina Hristov… Şi ar mai fi, dar iar deviez de la subiect.

Dar noi suntem mult prea şmecheri că să ne uităm la filme româneşti sau să ascultăm muzică românească de calitate.

Aaaaanyway, cum începusem să zic, mie îmi plac mult filmele româneşti. Exemple? Iacătă:

  • Declaraţie de dragoste, Extemporal la dirigenţie, Liceenii, Liceenii Rock n Roll, Liceenii în alertă –  primele filme româneşti pe care le-am văzut şi pe care nu am putut să nu le îndrăgesc (cum aş putea să nu când tata le pune ori de câte ori se plictisea?!)
  • Alo? aterizează străbunica! – un alt film vechi, foarte funnea şi drăguţ, aşa, pe care l-am văzut de zeci de ori.
  • Buletin de Bucureşti – tot din seria „salut, sunt Andra şi tocmai am început să descopăr filme româneşti„.
  • Pistruiatul – tare îmi e drag.
  • Cum mi-am petrecut sfârşitul lumii – mi-a plăcut mult-mult de tot. Mai ales de puştiulică ăla micu’, tare simpatic. Nu mai spun cât de şocată am rămas când m-am trezit fredonând melodia de la sfârşit.
  • 4 luni, 3 săptămâni şi 2 zilede dragul ultimilor ani ai comunismului…
  • Restul e tăcere – prezintă perioada aceea superbă a Bucureştiului de pe la 1910. De asemenea, mi-a plăcut ideea de a creea primul film românesc din România, o reconstituire a Războiului de Independenţă (1877).
  • Legături bolnăvicioase – probabil îl ştiţi şi voi datorită lui Tudor Chirilă. Nu îmi place însă titlul, „bolnăvicios” nu sună tocmai bine… Mi-a picat faţa când a apărut Mihaela Rădulescu prin peisaj.

În fine, cam astea mi-au venit în cap acum, dar mai sunt foaaaarte multe. Filantropica, Nunta mută, Moartea domnului Lăzărescu, Occident, Poliţist adjectiv, California Dreamin’ etc.

*

În vacanţa de iarnă am realizat cââât de mult îmi plac scurtmetrajele de la noi. Nu o mai lungesc, o să vă scriu scurt câteva care mi-au plăcut (cu tot cu link, pen’ că-s drăguţă), iar după aia să mai aud şi de la voi, ce-aţi văzut, ce v-a plăcut, ce nu v-a plăcut sau nu aţi înţeles…

  • Lampa cu căciulă – superb… Mi-a plăcut enorm felul în care a fost redată relaţia tată-fiu. [click aici]
  • Portret de familie – un scurtmetraj foarte-foarte bun despre veşnica diferenţă de mentalitate dintre vârste. [click aici] „…ne căsătorim… gen, pentru prima dată. faze d-astea…
  • Când se stinge lumina – ăsta e taaare!  [click aici]
  • Un cartuş de Kent şi un pachet de cafea – realist. Pe principiul „şpaga şi corupţia vor exista mereu…” [click aici]
  • Valuri – [click aici]
  • Celălalt – [click aici]

Later Edit: Mă gândesc să postez ăsta şi pe liceeni.net, că tot n-am mai scris de 10 ani.